hipocondru (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HIPOCÓNDRU, hipocondre, s. n. Regiune a peretelui abdominal la mamifere și la păsări, situată la dreapta și la stânga regiunii epigastrice, sub ultimele coaste. – Din
fr. hypocondre.hipocondru (Dicționar de neologisme, 1986)HIPOCÓNDRU s.n. Fiecare dintre părțile laterale ale abdomenului, situate imediat sub ultima coastă. [Pl.
-re, -ruri, var.
ipocondru s.n. / < fr.
hypocondre, cf. gr.
hypo – dedesubt,
chondros – cartilaj].
hipocondru (Marele dicționar de neologisme, 2000)HIPOCÓNDRU s. n. fiecare dintre părțile laterale ale abdomenului. (< fr.
hypocondre)
hipocondru (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)hipocóndru (regiune abdominală)
s. n.,
art. hipocóndrul; pl. hipocóndre