hipocamp (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HIPOCÁMP, hipocampi, s. m. 1. Animal fabulos, din mitologie, cu cap de cal, cu două picioare și cu coadă de pește, care trăgea carul lui Neptun.
2. (
Iht.) Mic pește marin cu capul asemănător cu cel al calului; cal-de-mare, căluț de mare
(Hippocampus hippocampus). – Din
fr. hippocampe.hipocamp (Marele dicționar de neologisme, 2000)HIPOCÁMP s.m.
1. (Mit.) Animal fabulos cu corp de cal, cu două picioare și coadă de pește, care trăgea carul lui Neptun.
2. Mic pește de mare de forma unui cal.
3. Excrescență de substanță cenușie, în planșeul ventriculilor laterali. (< fr.
hippocampe)
hipocamp (Dicționar de neologisme, 1986)HIPOCÁMP s.n. 1. (
Mit.) Animal fabulos cu corp de cal, cu două picioare și terminat printr-o coadă de pește, care trăgea carul lui Neptun.
2. Mic pește de mare de forma unui cal. [< fr.
hippocampe, cf. lat., gr.
hippokampos].
hipocamp (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)hipocámp s. m.,
pl. hipocámpihipocamp (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)hipocamp m. sau
cal de mare, numele unui peștișor ce aduce cu calul.