hipism (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HIPÍSM s. n. Sport practicat cu cai (de curse). – Din
fr. hippisme.hipism (Dicționar de neologisme, 1986)HIPÍSM s.n. Sport practicat cu caii (de curse); călărie. [< fr.
hippisme, cf. gr.
hippos – cal].
hipism (Marele dicționar de neologisme, 2000)HIPÍSM s. n. sport practicat cu caii (de curse); călărie. (< fr.
hippisme)
hipism (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)HIPÍSM (‹
fr.; {s}
gr. hippos „cal”)
s. n. Denumire generică dată întregii activități legate de folosirea calului în întrecerea sportivă, indiferent de profilul ei. Cuprinde probe de dresaj, concursuri hipice (
ex. trecerea peste obstacole), triatlon (călărie de manej, probe de câmp, obstacole), curse de cai, curse pe terenuri accidentate, alegări de viteză etc.
hipism (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)hipísm s. n.