hipertensiune (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HIPERTENSIÚNE, hipertensiuni, s. f. Creștere trecătoare sau constantă a presiunii sângelui în sistemul arterial sau în cel venos, datorită unor stări nervoase, boli renale, cardiovasculare, endocrine etc.; hipertonie (
3). [
Pr.:
-si-u-] – Din
fr. hypertension.hipertensiune (Dicționar de neologisme, 1986)HIPERTENSIÚNE s.f. Tensiune arterială mărită, cauzată de o boală; creștere a tensiunii arteriale. [Cf. fr.
hypertension].
hipertensiune (Marele dicționar de neologisme, 2000)HIPERTENSIÚNE s. f. creștere anormală a tensiunii arteriale. (< fr.
hypertension)
hipertensiune (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)hipertensiúne (-si-u-) s. f.,
g.-d. art. hipertensiúnii