hipersecreție (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HIPERSECRÉȚIE, hipersecreții, s. f. Secreție exagerată a unei glande. – Din
fr. hypersécrétion.hipersecreție (Dicționar de neologisme, 1986)HIPERSECRÉȚIE s.f. Secreție excesivă a unei glande. [Gen.
-iei. / cf. fr.
hypersécrétion].
hipersecreție (Marele dicționar de neologisme, 2000)HIPERSECRÉȚIE s. f. secreție excesivă a unei glande. (< fr.
hypersécrétion)
hipersecreție (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)hipersecréție (-se-cre-ți-e) s. f.,
art. hipersecréția (-ți-a), g.-d. art. hipersecréției; pl. hipersecréții, art. hipersecréțiile (-ți-i-)