hiperfuncție (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HIPERFÚNCȚIE, hiperfuncții, s. f. (
Med.) Activitate exagerată a unui organ. [
Var.:
hiperfuncțiúne s. f.] – Din
fr. hyperfonction.hiperfuncție (Dicționar de neologisme, 1986)HIPERFÚNCȚIE s.f. Activitate exagerată a unui organ. [Var.
hiperfuncțiune s.f. / < fr.
hyperfonction].
hiperfuncție (Marele dicționar de neologisme, 2000)HIPERFÚNCȚIE s. f. (med.) activitate exagerată a unui organ, aparat sau țesut. (< fr.
hyperfonction)