hindus (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HINDÚS, -Ă, hinduși, -se, s. m. și
f.,
adj. 1. S. m. și
f. Persoană care face parte din populația de bază a Indiei; persoană aparținând religiei brahmanice sau celei hinduiste.
2. Adj. Care aparține Indiei sau populației ei, privitor la India sau la populația ei. – Din
fr. hindou.hindus (Marele dicționar de neologisme, 2000)HINDÚS, -Ă adj., s. m. f. 1. indian
2 (I, 1). 2. hinduist. (< fr.
hindou)
hindus (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)hindús adj. m.,
s. m.,
pl. hindúși; adj. f.,
s. f. hindúsă, pl. hindúse