hifă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HÍFĂ, hife, s. f. Filament din celule care alcătuiește miceliul unei ciuperci. – Din
fr. hyphe.hifă (Dicționar de neologisme, 1986)HÍFĂ s.f. Filament din care este alcătuit miceliul ciupercilor. [Pl.
-fe. / < fr.
hyphe, cf. lat.
hypha, gr.
hyphe – țesut].
hifă (Marele dicționar de neologisme, 2000)HÍFĂ s. f. filament care formează aparatul vegetativ (miceliul) ciupercilor. (< fr.
hyphe)
hifă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)hífă s. f.,
g.-d. art. hífei; pl. hífe