hierofant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HIEROFÁNT, hierofanți, s. m. Preot antic grec care iniția pe neofiți în mistere și în oracole. [
Pr.:
hi-e-] – Din
fr. hiérophante.hierofant (Dicționar de neologisme, 1986)HIEROFÁNT s.m. (
Ant.) Preot care iniția în mistere, mare pontif; gerofant. [< fr.
hiérophante, lat., gr.
hierophantes].
hierofant (Marele dicționar de neologisme, 2000)HIEROFÁNT s. m. 1. (ant.) preot care prezida misterele din Eleusis; gerofant (I). 2. (fig.) preot, pontif. (< fr.
hiérophante)
hierofant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)hierofánt (hi-e-) s. m.,
pl. hierofánțihierofant (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)hierofant m. preot care prezida la ceremoniile religioase și instruia pe cei inițiați.