heptan (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HEPTÁN, heptani, s. m. Hidrocarbură saturată din clasa parafinelor, cu șapte atomi de carbon în moleculă, care se prezintă ca un lichid inflamabil, folosită drept carburant. – Din
fr. heptane.heptan (Dicționar de neologisme, 1986)HEPTÁN s.n. Hidrocarbură saturată cu șapte atomi de carbon în moleculă. [< fr.
heptane , cf. gr.
hepta – șapte].
heptan (Marele dicționar de neologisme, 2000)HEPTÁN s. m. hidrocarbură saturată cu șapte atomi de carbon în moleculă. (< fr.
heptane)
heptan (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)heptán s. m.,
pl. heptáni