hemoree (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HEMORÉE, hemoree, s. f. Hemoragie. – Din
fr. hémorrhée.hemoree (Dicționar de neologisme, 1986)HEMORÉE s.f. Curgere de sânge; hemoragie. [Pron.
-re-e, pl. invar. / < fr.
hémorrhée, cf. gr.
haima – sânge,
rhein – a curge].
hemoree (Marele dicționar de neologisme, 2000)HEMORÉE s. f. însușire a unor insecte de a elimina reflex, ca mijloc de apărare. (< fr.
hémorrhée)
hemoree (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)hemorée s. f.,
art. hemoréea, g.-d. art. hemoréei; pl. hemorée