hemiopie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HEMIOPÍE, hemiopii, s. f. (
Med.) Afecțiune a vederii datorită căreia bolnavul percepe numai o parte a obiectelor pe care le privește. [
Pr.:
-mi-o-] – Din
fr. hémiopie.hemiopie (Marele dicționar de neologisme, 2000)HEMIOPÍE s. f. restrângere a vederii părții laterale a câmpului vizual. (< fr.
hémiopie)