hemeralopie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HEMERALOPÍE, hemeralopii, s. f. Slăbire sau pierdere a vederii în condiții de iluminare redusă, datorită absenței vitaminei A; cecitate nocturnă. – Din
fr. héméralopie.hemeralopie (Dicționar de neologisme, 1986)HEMERALOPÍE s.f. Boală de ochi care se manifestă prin slăbirea vederii în momentul când se înserează; cecitate nocturnă. [Gen.
-iei. / < fr.
héméralopie, cf. gr.
hemera – zi,
ops – vedere].
hemeralopie (Marele dicționar de neologisme, 2000)HEMERALOPÍE s. f. diminuare sau pierdere a vederii la lumină puțin intensă (în special în amurg). (< fr.
héméralopie)
hemeralopie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!hemeralopíe (-ra-lo-/-ral-o-) s. f.,
art. hemeralopía, g.-d. art. hemeralopíei; pl. hemeralopíi, art. hemeralopíile