helofită (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HELOFÍTĂ, helofite, s. f.,
adj.f. (Plantă de mlaștină) cu rizomul în apă sau în nămol, intermediară între plantele terestre și cele de apă. – Din
fr. hélophyte.helofită (Dicționar de neologisme, 1986)HELOFÍTĂ adj., s.f. (Plantă) care trăiește cu partea inferioară în apă sau în nămol. [< fr. hélophyte].
helofită (Marele dicționar de neologisme, 2000)HELOFÍTĂ adj., s. f. (plantă) care crește în bălți și mlaștini cu apă dulce. (< fr.
hélophyte)
helofită (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!helofítă adj. f.,
s. f.,
pl. helofíte