heliotropism (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HELIOTROPÍSM s. n. Proprietate pe care o au unele plante de a se îndrepta spre soare sau spre altă sursă de lumină; fototropism. [
Pr.:
-li-o-] – Din
fr. héliotropisme.heliotropism (Dicționar de neologisme, 1986)HELIOTROPÍSM s.n. Tendință a unor plante de a se orienta către lumina solară; heliotactism; fototropism. [< fr.
héliotropisme, cf. gr.
helios – soare,
tropein – a îndrepta].
heliotropism (Marele dicționar de neologisme, 2000)HELIOTROPÍSM s. n. reacție de orientare și de mișcare a plantelor și animalelor sub influența luminii solare; fototropism; heliotactism. (< fr.
héliotropisme)
heliotropism (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)heliotropísm (-li-o-tro-) s. n.