hazard (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HAZÁRD, hazarduri, s. n. Împrejurare sau concurs de împrejurări (favorabile sau nefavorabile) a căror cauză rămâne în general necunoscută;
p. ext. întâmplare neprevăzută, neașteptată. ♦ Soartă, destin. ◊
Joc de hazard = joc de noroc. – Din
fr. hasard.hazard (Dicționar de neologisme, 1986)HAZÁRD s.n. Soartă, destin. ♦ Întâmplare. ◊
Joc de hazard = joc de noroc. [Pl.
-duri, -de. / < fr.
hasard].
hazard (Marele dicționar de neologisme, 2000)HAZÁRD s. n. 1. întâmplare (neașteptată). ♦ joc de ~ = joc de noroc. 2. (fil.) lipsă de ordine în structura unor sisteme. 3. soartă, destin. (< fr.
hasard)
hazard (Dicționaru limbii românești, 1939)*hazárd, V.
azard.hazard (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)HAZARD [azá:r],
Paul (1878-1944), istoric literar francez.
Prof. univ. la Sorbona și la Collège de France. Promotor al literaturii, comparate, a întemeiat „Revue de littérature comparée”, împreună cu
F. Baldensperger. Sinteze („Criza conștiinței europene 1680-1715”,
„Gândirea europeană în
sec. 18”, „Istoria ilustrată a literaturii franceze”, în colab. cu J. Bédier).
hazard (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)hazárd s. n., (întâmplări)
pl. hazárdurihazard (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)hazard n.
1. întâmplare neprevăzută:
un hazard fericit; 2. pericol, risc:
hazardul războiului (= fr.
hasard).