haustor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HAUSTÓR, haustori, s. m. Organ vegetal asemănător cu o ventuză, cu ajutorul căruia unele plante parazite își absorb hrana din plantele pe care parazitează. [
Pr.:
ha-us-] – După
fr. haustorie.haustor (Dicționar de neologisme, 1986)HAUSTÓR s.m. (
Bot.) Prelungire în formă de ventuză cu care unele plante parazite absorb hrana din plantele parazitate. [Pron.
haus-. / < germ.
Haustorium, cf. lat.
haurire – a extrage].
haustor (Marele dicționar de neologisme, 2000)HAUSTÓR s. m. organ de fixare la unele plante parazite, cu care acestea absorb hrana din plantele parazitate. (< engl.
haustorium, lat.
haustor)
haustor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)haustór (haus-) s. m.,
pl. haustóri