hasa (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)hasá (hasále), s. f. – Pînză subțire, percal. –
Mr. hase. Tc. kasa (Șeineanu, II, 211; Lokotsch 1147),
cf. ngr. χασές,
bg. hasé. Sec. XIX,
înv.hasa (Dicționaru limbii românești, 1939)hasá f. (turc. [d. ar.]
hassá). Un fel de pînză albă, madapolam, percal.
hasa (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)HASA, Al ~, regiune naturală în E Arabiei Saudite, la
G. Persic;
c. 107 mii km
2. Orașe
pr.: Al-Hufŭf, Ad-Dammā
m. Relief de câmpie deșertică cu oaze. Mari
expl. de petrol (Ghawar, Abqaiq) și sare. Orez, grâu, smochini, curmali, legume. Creșterea animalelor (oi, cămile, catâri).
hasà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)hasà f. Mold. madipolon, percal. [Turc. HASSA].