hartan (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HARTÁN, hartane (hartanuri), s. n. 1. Bucată mare de carne; halcă.
2. (Rar) Zdreanță, ruptură (dintr-un obiect de îmbrăcăminte). [
Var.:
hărtán s. n.] –
Et. nec.hartan (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)hartán (
pop.)
s. n.,
pl. hartánehartan (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)hartan n. bucată mare de carne, de haină ruptă, etc. [V.
hart !].