hârșâi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HÂRȘÂÍ, hârșâi, vb. IV.
1. Intranz. A se freca de ceva, producând zgomot. ♦
Tranz. (Rar) A scrijeli, a zgâria.
2. Refl. A se deprinde (cu necazurile, cu nevoile); a se hârsi. [
Var.:
hârșií, hârjâí, hârșcâí vb. IV] –
Hârș +
suf. -âi.