harap (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HARÁP, harapi, s. m. V. arap.harap (Dicționaru limbii românești, 1939)haráp, hărăpoáĭcă s. (bg. sîrb. rus.
Aráp, ngr.
Arápis, turc.
῾Arap. V.
arab). Om de rasa neagră. – Pin [!] Olt.
arap, arăpoaĭcă.harap (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)harap m. V.
arap.