halucinant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HALUCINÁNT, -Ă, halucinanți, -te, adj. Care provoacă halucinații;
fig. care impresionează puternic; impresionant, grandios, uluitor. – Din
fr. hallucinant.halucinant (Dicționar de neologisme, 1986)HALUCINÁNT, -Ă adj. Care provoacă halucinații; uluitor, impresionant. [Cf. fr.
hallucinant].
halucinant (Marele dicționar de neologisme, 2000)HALUCINÁNT, -Ă adj. 1. care provoacă halucinații. 2. (fig.) uluitor, impresionant. (< fr.
hallucinant)
halucinant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)halucinánt adj. m.,
pl. halucinánți; f. halucinántă, pl. halucinánte