halor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HALÓR, halori, s. m. (
Mar.) Muncitor care lucrează la halajul navelor. – Din
fr. haleur.halor (Dicționar de neologisme, 1986)HALÓR s.m. Muncitor care lucrează la halajul navelor. [< fr.
haleur].
halor (Marele dicționar de neologisme, 2000)HALÓR s. m. muncitor care lucrează la halajul navelor. (< fr.
haleur)