hașeu (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HAȘÉU, hașeuri, s. n. V. hașe.hașeu (Dicționar gastronomic explicativ, 2003)HAȘÉU s.n. Carne, pește, legume, crude sau fierte, tăiate sau tocate mărunt (dar nu date prin mașina de tocat), utilizate ca bază pentru umpluturi sau pentru un preparat; prin ext. preparat realizat astfel, proaspăt sau sub formă de conservă; din germ.
Hachee, cf. fr.
hachée (= tăiat mărunt).
hașeu (Dicționar de neologisme, 1986)HAȘÉU s.n. Carne tocată. ♦ Conservă preparată din ficat, carne (de porc, de pasăre etc.) tocate și uneori condimentate. [Var.
hașé s.n. / < fr.
haché].