gândirist (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GÂNDIRÍST, -Ă, gândiriști, -ste, adj.,
s. m. și
f. 1. Adj. Care aparține gândirismului, privitor la gândirism, specific gândirismului.
2. S. m. și
f. Adept al gândirismului. – „
Gândirea” (
n. pr.) +
suf. -ist.gândirist (Dicționar de neologisme, 1986)GÂNDIRÍST, -Ă adj. Referitor la gândirism, propriu gândirismului. //
s.m. și f. Adept al gândirismului. [< „
Gândirea” +
-ist].
gândirist (Marele dicționar de neologisme, 2000)GÂNDIRÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al gândirismului. (< „Gândirea” + -ist)
gândirist (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)gândiríst adj. m.,
s. m.,
pl. gândiríști; adj. f.,
s. f. gândirístă, pl. gândiríste