gumaj (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GUMÁJ, gumaje, s. n. Acțiunea de
a guma și rezultatul ei; gumare. – După
fr. gommage.gumaj (Dicționar de neologisme, 1986)GUMÁJ s.n. Aplicare a unui strat de cauciuc pe suprafața unui obiect; gumare. [Cf. fr.
gommage].
gumaj (Marele dicționar de neologisme, 2000)GUMÁJ s. n. gumare. (după fr.
gommage)
gumaj (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)gumáj s. n.,
pl. gumáje