guma (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GUMÁ, gumez, vb. I.
Tranz. A aplica un strat de gumă (
1) sau de cauciuc pe suprafața unui obiect. ♦ A aplica un strat de clei, lipici etc. pe dosul unei etichete, unei mărci poștale etc., în vederea lipirii acestora pe ceva. – Din
gumă.guma (Dicționar de neologisme, 1986)GUMÁ vb. I. tr. 1. A întinde un strat de cauciuc pe un obiect.
2. A aplica un strat de clei pe spatele unei etichete, al unei mărci poștale etc. [Cf. fr.
gommer].
guma (Marele dicționar de neologisme, 2000)GUMÁ vb. tr. 1. a aplica un strat de gumă sau de cauciuc pe suprafața unui obiect. 2. a aplica un strat de clei, de lipici, pe dosul unei etichete, mărci poștale etc. (după fr.
gommer)
guma (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)gumá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
gumeáză