gripa (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GRIPÁ, gripez, vb. I.
1. Refl. și
intranz. (Despre piese de motoare și despre motoare; la
pers. 3) A (se) bloca în timpul funcționării. ◊
Tranz. fact. Ungerea defectuoasă a gripat motorul. 2. Refl. și
tranz. fact. A (se) îmbolnăvi de gripă. – Din
fr. gripper.gripa (Dicționar de neologisme, 1986)GRIPÁ vb. I. tr., refl. 1. (
Despre organele unui motor și despre motoare) A (se) bloca în timpul funcționării din cauza unei ungeri defectuoase, a unei răciri insuficiente etc.
2. (
Rar) A se îmbolnăvi de gripă. [< fr.
gripper].
gripa (Marele dicționar de neologisme, 2000)GRIPÁ vb. I. tr., refl. (despre motoare, organe de motor) a (se) bloca în timpul funcționării din cauza unei ungeri defectuoase, a unei răciri insuficiente etc. II. refl. a se îmbolnăvi de gripă. (< fr.
gripper)
gripa (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)gripá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
gripeáză