grindiș - explicat in DEX

grindiș (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
GRINDÍȘ, grindișuri, s. n. Totalitatea grinzilor unui acoperiș, ale unui tavan etc. – Grindă + suf. -iș.

grindiș (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
GRINDÍȘ, grindișuri, s. n. Costișă. – Din grind + suf. -iș.

grindiș (Dicționaru limbii românești, 1939)
grindíș n., pl. urĭ (d. grind, ca prundiș d. prund). Podiș, tapșan: Nu cumv´aĭ văzut Un zid părăsit La loc de grindiș? (P. P.). Șchele [!], platformă, terasă: Colo pe grindiș, Sus pe coperiș (P. P.).

grindiș (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
grindíș s. n., pl. grindíșuri

grindiș (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
grindiș n. schele de grinzi.