grindina - explicat in DEX

grindina (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
GRINDINÁ, pers. 3 gríndină, vb. I. Intranz. impers. (Rar) A cădea grindină. – Din grindină. Cf. lat. grandinare.

grindina (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)
grindiná, pers. 3 sg. gríndină, vb. I (pop.) 1. a bate piatra, a cădea grindină. 2. (fig.; despre tunuri) a bombarda.

grindina (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
grindiná (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 sg. gríndină

grindinà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
grindinà v. 1. a bate piatră, a cădea grindină; 2. fig. a bombarda: tunurile grindinau din toate părțile BĂLC.