grindă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GRÍNDĂ, grinzi, s. f. Element de construcție din lemn, oțel, beton armat etc., cu lungimea mare în raport cu celelalte dimensiuni, folosit de obicei la asigurarea rezistenței unei construcții. – Din
sl. grenda.