gresare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GRESÁRE, gresări, s. f. Acțiunea de
a gresa și rezultatul ei; ungere, gresaj. –
V. gresa.gresare (Dicționar de neologisme, 1986)GRESÁRE s.f. Acțiunea de a gresa și rezultatul ei; gresaj, ungere. [<
gresa].
gresare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)gresáre s. f.,
g.-d. art. gresắrii; pl. gresắri