grenadir (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GRENADÍR, grenadiri, s. m. V. grenadier (
2).
grenadir (Dicționar de neologisme, 1986)GRENADÍR s.m. v.
grenadier.
grenadir (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)grenadir m. soldat din infanterie aparținând unui corp de elită.