grenadier (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GRENADIÉR, grenadieri, s. m. 1. Soldat infanterist care acționa cu grenada (
1).
2. (În vechea armată a unor țări) Soldat infanterist dintr-o unitate de elită. [
Pr.:
-di-er. –
Var.: (
2)
grenadír s. m.] – Din
fr. grenadier. Cf. germ. Grenadier.grenadier (Dicționar de neologisme, 1986)GRENADIÉR s.m. 1. Soldat însărcinat să arunce grenade.
2. Soldat dintr-o unitate de elită a infanteriei, în unele țări. [Pron.
-di-er, var.
grenadir s.m. / < fr.
grenadier, germ.
Grenadier].
grenadier (Marele dicționar de neologisme, 2000)GRENADIÉR s. m. (în trecut, în unele țări) 1. soldat însărcinat să arunce grenade. 2. soldat dintr-o unitate de elită a infanteriei. (< fr.
grenadier, germ.
Grenadier)
grenadier (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)grenadiér (-di-er) s. m.,
pl. grenadiéri