grecoman (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GRECOMÁN, grecomani, s. m. (
Peior.) Partizan fanatic al grecilor. – Din
grecomanie (derivat regresiv).
grecoman (Dicționar de neologisme, 1986)GRECOMÁN, -Ă s.m. și f. (
Peior.) Partizan, admirator fanatic al grecilor. [Cf. fr.
grécomane].
grecoman (Marele dicționar de neologisme, 2000)GRECOMÁN, -Ă s. m. f. admirator fanatic al grecilor. (< fr.
grécomane)
grecoman (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)grecomán s. m.,
pl. grecománi