grecește (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GRECÉȘTE adv. Ca grecii, în felul grecilor; în limba greacă. ◊
Expr. A ședea (sau
a se așeza etc.)
grecește = a ședea (sau a se așeza etc.) cu genunchii la gură; a ședea (sau a se așeza) cu picioarele încrucișate sub corp; a ședea turcește. –
Grec +
suf. -ește.grecește (Dicționaru limbii românești, 1939)grecéște adv. Ca Greciĭ:
a vorbi grecește. Fam. A ședea grecește saŭ (maĭ des)
turcește, a ședea cu picĭoarele îndoite și strînse cam supt [!] corp.
grecește (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)grecéște adv.