granulat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GRANULÁT, -Ă, granulați, -te, adj. Care a fost transformat în granule; compus din granule; care are aspect de granule. –
V. granula. Cf. fr. granulé.granulat (Dicționar de neologisme, 1986)GRANULÁT, -Ă adj. Compus din granule; care prezintă granulații; în formă de granule. [Cf. fr.
granulé].
granulat (Marele dicționar de neologisme, 2000)GRANULÁT1 s. n. ansamblu de constituenți inerți (nisip, pietriș) ai mortarurilor și betoanelor. (< fr.
granulat)
granulat (Marele dicționar de neologisme, 2000)GRANULÁT2, -Ă adj. 1. care prezintă granulații. 2. în formă de granule. (< fr.
granulé)
granulat (Dicționaru limbii românești, 1939)*granulát, -ă adj. Prefăcut în granule, grăunțat (ca gozurile).