granula (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GRANULÁ, granulez, vb. I.
Tranz. A transforma în granule un material compact sau pulverulent. – Din
fr. granuler.granula (Dicționar de neologisme, 1986)GRANULÁ vb. I. tr. A transforma în granule un material dur sau pulverulent. [< fr.
granuler].
granula (Marele dicționar de neologisme, 2000)GRANULÁ vb. tr. 1. a transforma în granule un material dur sau pulverulent. ◊ a presa nutrețuri combinate în prezența aburului, apei sau a melasei, în vederea obținerii unui produs sub formă de granule. 2. a reuni prin rostogolire sau a aglomera particulele unui minereu pulverulent în bucăți sferoidale sau cilindrice. (< fr.
granuler)
granula (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)granulá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
granuleáză