gondolieră (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GONDOLIÉRĂ, gondoliere, s. f. Cântec al gondolierilor. [
Pr.:
-li-e-] – Din
gondolier.gondolieră (Dicționar de neologisme, 1986)GONDOLIÉRĂ s.f. Cântec al gondolierilor venețieni; barcarolă. [Pron.
-li-e-. / cf. it.
gondoliera].
gondolieră (Marele dicționar de neologisme, 2000)GONDOLIÉRĂ s. f. cântec al gondolierilor venețieni; barcarolă (1). (< it.
gondoliera)
gondolieră (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)gondoliéră (-li-e-) s. f.,
g.-d. art. gondoliérei; pl. gondoliére