gondoletă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GONDOLÉTĂ, gondolete, s. f. (Rar) Gondolă mică. – Din
it. gondoletta.gondoletă (Dicționar de neologisme, 1986)GONDOLÉTĂ s.f. (
Rar) Gondolă mică. [Cf. it.
gondoletta].
gondoletă (Marele dicționar de neologisme, 2000)GONDOLÉTĂ s. f. gondolă mică. (< it.
gondoletta)
gondoletă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)gondolétă (rar)
s. f.,
g.-d. art. gondolétei; pl. gondoléte