golire (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GOLÍRE, goliri, s. f. Acțiunea de
a (se) goli și rezultatul ei; deșertare. –
V. goli.golire (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)golíre s. f.,
g.-d. art. golírii; pl. golíri