goldan (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GOLDÁN, goldani, s. m. Varietate de prun originar din Grecia
(Prunus insititia). – Din
goldană (derivat regresiv).
goldan (Dicționar de argou al limbii române, 2007)goldan, goldani s. m. (reg.) 1. vagabond.
2. tâlhar; bătăuș.
goldan (Dicționaru limbii românești, 1939)goldán m. (d.
goldană).
Est. Prun care face goldane (
prunus instititia). E originar din Grecia.
goldan (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)GOLDÁN (‹
goldană)
s. m. Soi de prun, înalt de 4-6 m, cultivat pentru fructele sale (goldane sau mirabele), sferice, galbene, mici, cu miez dulce (
Prunus insitia); scolduș. Lemnul, rezistent, este folosit în tâmplărie.
goldan (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)goldán s. m.,
pl. goldánigoldan (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)goldan m. Mold. arbore, originar din Grecia, se cultivă pentru fructele sale globuloase comestibile
(Prunus insititia). [Origină necunoscută].