glucidă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GLUCÍDĂ, glucide, s. f. Substanță organică naturală care conține carbon, hidrogen și oxigen, reprezentând un constituent fundamental al materiei vii și având un rol important în metabolism; hidrat de carbon, carbohidrat. – Din
fr. glucide.glucidă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)glucídă s. f.,
g.-d. art. glucídei; pl. glucíde