glotal (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GLOTÁL, -Ă, glotali, -e, adj. Care aparține glotei, privitor la glotă, din regiunea glotei. – Din
fr. glottal.glotal (Dicționar de neologisme, 1986)GLOTÁL, -Ă adj. (
Fon.) Care este emis prin glotă. [Cf. fr.
glottal].
glotal (Marele dicționar de neologisme, 2000)GLOTÁL, -Ă adj. care pune în mișcare glota. ◊ (s. f.) consoană articulată la nivelul glotei. (< fr.
glottal)
glotal (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)glotál adj. m.,
pl. glotáli; f. glotálă, pl. glotále