glisieră (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GLISIÉRĂ, glisiere, s. f. Bară fixă, netedă, de-a lungul căreia alunecă o piesă, un element mobil etc. [
Pr.:
-si-e-] – Din
fr. glissière.glisieră (Dicționar de neologisme, 1986)GLISIÉRĂ s.f. Piesă metalică sau de lemn în formă de patină, de-a lungul căreia alunecă o piesă mobilă. [Pron.
-si-e-. / < fr.
glissière].
glisieră (Marele dicționar de neologisme, 2000)GLISIÉRĂ s. f. 1. piesă metalică sau de lemn în formă de patină, de-a lungul căreia alunecă o piesă mobilă. 2. ~ de siguranță = parapet metalic din tablă ondulată, amplasat la limita acostamentelor, pe porțiunile de drum în rambleu, pe sectoarele din drum cu curbe strânse etc. (< fr.
glissière)
glisieră (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)GLISIÉRĂ (‹
fr.)
s. f. Ghidaj în formă de bară profilată pe care alunecă o piesă (numită patină) ce o cuprinde, parțial, din exterior (
ex. g. de la șeping,
g. capului de cruce de la unele mașini,
g. de la ascensoare etc.).
glisieră (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)glisiéră (-si-e-) s. f.,
g.-d. art. glisiérei; pl. glisiére