glicemie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GLICEMÍE, glicemii, s. f. Prezența glucozei în sângele din organismul uman; cantitate de glucoză aflată în sânge. – Din
fr. glycémie.glicemie (Dicționar de neologisme, 1986)GLICEMÍE s.f. Prezența glucozei în sânge. [Gen.
-iei. / < fr.
glycémie, cf. gr.
glykys – dulce,
haima – sânge].
glicemie (Marele dicționar de neologisme, 2000)GLICEMÍE s. f. prezența glucozei în sânge. (< fr.
glycémie)
glicemie (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)GLICEMÍE (‹
fr.; {s}
gr. glykys „dulce” +
haima „sânge”)
s. f. Cantitatea de glucoză din sângele circulant, reglementată pe cale neurohormonală; limitele normale sunt de 0,70-1,20 gś. În diabet crește proporția de glucoză în sânge (hiperglicemie); prin acțiunea insulinei sau altor mecanisme glicolitice, proporția poate să revină la normal sau să scadă până la subnormal (hipoglicemie).
glicemie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)glicemíe s. f.,
art. glicemía, g.-d. glicemíi, art. glicemíei