glazura (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GLAZURÁ, glazurez, vb. I.
Tranz. (Rar)
1. A glasa (
1).
2. A emaila, a smălțui. – Din
glazură.glazura (Dicționar de neologisme, 1986)GLAZURÁ vb. I. tr. A smălțui, a emaila. [Cf. germ.
glasieren].
glazura (Marele dicționar de neologisme, 2000)GLAZURÁ vb. tr. 1. a glasa (2) 2. a emaila. (după germ.
glasieren)
glazura (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)glazurá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
glazureáză