glandulă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GLANDÚLĂ, glandule, s. f. Glandă mică. – Din
fr. glandule, lat. glandula.glandulă (Dicționar de neologisme, 1986)GLANDÚLĂ s.f. Glandă mică. [< fr.
glandule, cf. lat.
glandula].
glandulă (Marele dicționar de neologisme, 2000)GLANDÚLĂ s. f. glandă mică. (< fr.
glandule)
glandulă (Dicționaru limbii românești, 1939)*glándulă f., pl.
e (lat.
glándula). Ghindură. Glandă mică. Amigdală. – Fals
-úlă (fr.
glandule).
glandulă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)glandúlă s. f.,
g.-d. art. glandúlei; pl. glandúleglandulă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)glandulă f. glandă mică.