glaciar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GLACIÁR, -Ă, glaciari, -e, adj. 1. (În sintagma)
Perioadă (sau
epocă, eră)
glaciară = perioadă din era cuaternară (sau
p. gener., dintr-o altă eră) în care ghețarii ocupau regiuni foarte întinse pe pământ și în care alternau intervalele reci cu cele calde. ♦ Care aparține acestei perioade, privitor la această perioadă.
2. Provenit din topirea ghețarilor; rezultat în urma acțiunii ghețarilor.
Lac glaciar. Eroziune glaciară. [
Pr.:
-ci-ar] – Din
fr. glaciaire.glaciar (Dicționar de neologisme, 1986)GLACIÁR, -Ă adj. Referitor la procesul sau timpul de apariție a glaciației. //
s.n. Pleistocen. // (În forma
glacio-) Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) gheață”, „glaciație”, „ghețar”. [Pron.
-ci-ar. / cf. fr.
glaciaire < lat.
glacies – gheață].
glaciar (Marele dicționar de neologisme, 2000)GLACIÁR, -Ă I adj. 1. referitor la procesul sau timpul de apariție a glaciației. 2. provenit din topirea ghețarilor. II. s. n. pleistocen. (< fr.
glaciaire)
glaciar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)glaciár (referitor la ghețari)
(-ci-ar) adj. m.,
pl. glaciári; f. glaciáră, pl. glaciáre