gireadă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GIREÁDĂ, girezi, s. f. (
Reg.) Șiră, stog (de grâu, de paie etc.). –
Et. nec.gireadă (Dicționaru limbii românești, 1939)gireádă f., pl.
ezĭ (d.
cireadă?). Șiră de snopĭ, de fîn, de paĭe.
gireadă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)gireádă (șiră, stog) (
reg.)
s. f.,
g.-d. art. girézii; pl. girézigireadă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)gireadă f. Mold. șiră din mai multe clăi:
vântul fură o scânteie și ’n girezi el o aruncă AL. [Origină necunoscută].